Cel mai bun şampon uscat

    Titlul postării de astăzi nu este deloc exagerat şi asta pentru că am încercat foarte multe şampoane uscate până să ajung la unul care să-mi placă. Nu mai puţin de 4 sortimente Batiste, varianta din farmacii de la Klorane, şampoanele Balea din DM, acestea sunt câteva dintre cele mai populare şampoane uscate pe care le-am avut. În plus am mai folosit variante mini, de 50-60 ml ale brandurilor profesionale pe care le-am primit cadou la diverse achiziţii. Niciunul dintre aceste produse nu mi-a plăcut mai mult decât pudra de talc, cea pe care o recomand persoanelor cu un buget scăzut sau care nu se îndură să plătească mult pentru un astfel de şampon. Pentru ceilalţi există Eimi Dry Me de la Wella, un super produs profesional care pe mine m-a ajutat să prelungesc mult distanţa dintre două şamponări. Este un şampon ce conţine tapioca în loc de pudră de talc, iar asta îl face să se comporte diferit.

   Până să încerc acest şampon uscat obişnuiam să-mi spăl părul de 3-4 ori pe săptămână, mai precis o zi da una nu. Scalpul meu are tendinţe de îngrăşare şi îmi displace mirosul său atunci când se îngraşă, motiv pentru care preferam să-l spăl des pentru a evita izul său care-mi strica ziua. Fac sport de 3 ori pe săptămână iar asta contribuie la îngrăşarea sa rapidă. Părul meu nu mai este vopsit de mai bine de un an şi nuanţa sa în prezent este şaten închis. Nuanţa naturală m-a făcut să nu agreez niciun fel de şampon care-mi lăsa o peliculă albă la suprafaţă. Când eram blondă praful acela albicios nu mă deranja, se pierdea repede în păr. Dintre şampoanele uscate colorate n-am avut decât varianta de la Batiste care nu lăsa deloc praf alb la rădăcini însă mă făcea să strănut tot timpul.
    Acum eu ştiu că multe fete laudă şampoanele Batiste şi nu cred că laudele sunt exagerate. Sora mea, de pildă, a folosit multe tuburi fără să aibă vreo problemă cu ele, ba chiar e foarte încântată de cum îi lasă părul, însă mie nu mi s-au potrivit. Simţeam rădăcinile murdare, încărcate, iar formulele îmi provocau mâncărimi şi mă făceau să strănut. De folosiri consecutive nici nu se punea problema, tot ce-mi doream când le aplicam era să ajung seara acasă pentru a-mi spăla părul.

    Şamponul Eimi l-am dorit după ce am auzit vorbindu-se despre el pe Youtube, am căutat recenzii şi pe blogurile din afara şi până la urmă am ajuns să-l deţin. Îl folosesc de o lună de zile. Îl aplic de regulă o singură dată între spălări dar s-a întâmplat să-l folosesc şi de două ori la rând şi mi-a plăcut la fel de mult. 
   În primul rând nu lasă nicio peliculă albă. Eu îl aplic de la o distanţă de 15-20 cm de rădăcină iar apoi nu mai periez părul. Aspectul de păr gras dispare instant fără ca podoaba capilară să se simtă îmbâcsită atunci când trec cu degetele pe la rădăcini. Părul capătă volum, dar nu foarte mult. Nu devine mat, îşi păstrează luciul natural.
   Înlătură aromele neplăcute din păr dar miroase discret, iar asta îmi place tare căci celelalte şampoane uscate pe care le-am avut miroseau puternic, unele eclipsau inclusiv apa de parfum cu care mă dădeam.
    Aş vrea să spun că fiind un produs profesional trebuie aplicat într-o cantitate mică şi că astfel îmi ajunge şase luni, dar nu este adevărat. În această lună estimez că am consumat jumătate din flacon, aşa că nu e mare diferenţă între el şi alte şampoane din acest punct de vedere. Un tub cu aerosol conţine 180 ml şi zic că acesta este suficient pentru 2 luni de utilizare frecventă.
   Şamponul pe care îl am eu a fost cumpărat din salon cu cca. 80 lei, însă se poate comanda şi online, de pe Aoro (disponibil aici), la un preţ mai mic. Vă puteţi bucura de transport gratuit folosit codul salutnotino . Fetele mi-au spus că şi în farmaciile Tei din Bucureşti acest şampon uscat costă în jur de 50 lei, aşa că îl puteţi căuta şi acolo.