vineri, 18 aprilie 2014

Obsesia zilei: Ombre hair




   Cum stați cu pregătirile pentru masa de Paște? La noi a fost concurs care face cea mai cea prăjitură. Am pierdut, limitându-mă la un tort uriaș, numai din cremă și pișcoturi, un diplomat de numai 15 minute de stres culinar, în timp ce sora mea a depășit orice limită cu niște prăjituri fancy, cu marțipan, budincă cu vin, fructe de pădure și alte chestii magice, marca Laura Sava. Probabil o să se laude pe blog cu ele, mai ales că a primit și cereri de face și porții extra, pentru alte persoane.
   Apoi m-am plimbat puțin prin ploaia asta nesfârșită și-n timp ce mergeam mă gândeam, printre altele, la culoarea părului. Mai exact, c-am ajuns la nuanța dorită și că tare m-aș bucura să nu-l mai vopsesc pe viitor și să-l las așa cum e acum, decolorat foarte puțin la vârfuri. Un fel de ombre, dar nu chiar așa de deschis ca al Jessicăi Parker, ci mai închis, potrivit nuanței părului meu. Și mi-am dat seama de greșeala pe care o mai făceam când mă lua dragul de ombre. Și anume că-mi decoloram numai vârfurile și uitam să decolorez măcar 2 șuvițe față, eu având mai tot timpul un fel de breton lung. Din pricina faptului că uitam să-mi decolorez și șuvițele acestea, după 2-3 săptămâni de purtat ombre, aveam impresia că părul pare mai scurt, ca și cum ar fi tăiat cu barda la vârfuri. Și imediat mă vopseam!
 
   Ombre hair mi-am făcut și cu pudră decolorantă, dar nu recomand nimănui metoda, mai ales dacă părul e subțire, fin. Eu am ajuns, de fiecare dată, să-mi tai vârfurile decolorate, acestea devenind uscate ca niște paie. Cea mai bună și ieftină variantă pentru mine a fost vopseaua de la Garnier, ce deschide părul cu până la 4 tonuri.

   Decolorează părul fără a-l deteriora foarte tare și nu-l face portocaliu. Eu îmi prind părul în două codițe și aplic vopseaua pe lungimea șuvițelor prinse în codițe, de la burețel în jos. Astfel, efectul e mai dezordonat și decolorarea nu se vede clar, ca o tăietură. Și, evident, caut că nu uit de cele două șuvițe din față, pe care le vopsesc de la rădăcină până la vârfuri. Las 25-30 minute să acționeze și apoi clătesc părul.
  Ombre hair mi se pare mult mai ușor de purtat decât părul vopsit în mod clasic. Eu l-am purtat uneori și 4-5 luni la rând, retușând doar șuvițele din față ). În plus, reprezintă un colac de salvare pentru fetele care nu vor să-și taie din păr,căci vârfurile deteriorate nu mai sunt așa vizibile. E adevărat că aspectul său nu-i foarte ordonat, pare adesea neîngrijit, dar și părul vopsit clasic îți pierde din frumusețe după ce culoarea începe să se estompeze.
   De asemenea, vara, parul vopsit ombre arată mai spectaculos, pentru că șuvițele se mai deschid de la soare. Dacă petreci mult timp la mare, atunci efectele vor fi și mai și. Eu niciodată n-am avut părul mai frumos ca atunci când mergeam la plajă! Vă pun o poză de atunci mai jos. Momentan este puțin mai închis și mai scurt în partea din față, dar sper să se mai decoloreze în zilele următoare, când voi sta la soare și-l voi umezi din când în când, pentru ca decolorarea naturală să fie accelerată.


  Într-un final, e o variantă magică pentru brunetele care se vor blonde, dar care nu arată prea extraordinar cu păr complet blond. Ombre hair le satisface pe jumătate, fără a le lăsa să arate ridicol.  Dintre vedetele care poartă pletele decolorate la vârfuri, preferatele mele sunt, după Sarah Jessica Parker:


Jessica Biel

Sandra Bullock
Lily Aldridge

Rihanna (în cea mai bună perioadă a ei, după mine)

Miley Cyrus 


   Și, evident, regina Ombre-ului, modelul Erin Wasson, cea care a fost numită mama acestui trend!



Review: Cremă de față iluminatoare Ischia


    Pe la începutul lunii noiembrie am început să folosesc crema iluminatoare de la Ischia, un produs hidratant formulat pentru pielea tânără, ce promite un ten luminos fără a avea în compoziție sclipici ori alte particule sidefate ori strălucitoare.
   Dacă pe timp de iarnă am aplicat-o mai ales pe post de bază pentru machiaj, având o consistență lejeră și neafectând în niciun fel rezistența fondului de ten, de când a venit primăvara am renunțat iar la folosirea unei creme înainte de aplicarea machiajului, pentru simplu motiv că oricum aș încerca să-l fixez începe să se strice după 2-3 ore. Așadar, crema roz de la Ischia a devenit, din cremă de zi, una de noapte.
   Probabil vă veți întreba la ce mai e de folos efectul de iluminare, dacă o folosesc înainte de culcare, dar eu mai degrabă am apreciat consistența și puterea sa de hidratare mai mult decât aspectul luminos oferit pielii. De ceva timp, de când mă demachiez numai cu ulei natural (măsline, cocos), tenul meu a devenit sensibil la multe creme și măști. Cele mai multe suprize neplăcute le-am avut cu câteva dintre produsele Yves Rocher. Crema hidratantă, în ambalaj albastru, a început să mă mănânce după aplicare, așa că a trebuit s-o clătesc de pe față. La fel și masca pentru eliminarea semnelor de oboseală, pe care în trecut o foloseam fără probleme. Și nu-s doar toane de moment ale tenului, căci am observat acest lucru de luni bune. Din ce-aveam eu disponibil, n-am avut surprize cu Gerocossen și nici cu această cremă de la Ischia. Niciun fel de furnicătură.


   Produsul e undeva la granița dintre o cremă și un gel și datorită acestei consistențe se întinde foarte ușor pe piele, e nevoie de o cantitate mică pentru o aplicare și din această pricin se consumă greu. După întrebuințare se absoarbe aproape instant dar lasă un fel de film lucios la suprafața pielii. Nu uleios, ci pur și simplu o peliculă care reflectă lumina.
   Iată ce spune producătorul despre ea: Ingrediente active: vitamina a, vitamina e, colagen, acid citric,struguri rosii, mere, germeni de grau si acid tartric din struguri .Procesul de aplicare: aplicati dimineata si / sau seara pe fata si pe gat cu masaj bland pana este aborbita complet. Ideal ca baza pentru  machiaj.
   Eu aș zice că e bună ca bază de machiaj doar pentru tenurile uscate ori normale, însă pentru cele mixte/grase e de preferat doar pe vreme rece.
   Prețul său este de 85 lei (cantitate: 50ml ), destul de măricel, îndeosebi pentru persoanele care au un ritual complex de îngrijire a tenului. Eu doar mă demachiez cu ulei, după cum spuneam, apoi mă clătesc cu un gel de curățare ori folosesc un exfoliant, iar la urmă aplic o cremă hidratantă. Așadar costurile sunt mici în ceea ce mă privește, mai ales că de multe ori exfoliantul este homemade (cremă+zahăr ori bicarbonat de sodiu simplu). Produsul poate fi comandat numai online de pe site-ul www.ischiacosmetice.ro .
   Deja m-am gândit la viitoarea cremă pe care am s-o cumpăr. Cel mai probabil va fi una Coryse Salome, pe care o voi comanda de pe FragranceDirect. Cremele Coryse sunt destul de scumpe în mod normal (100 lei+), dar online observ că au prețuri mult mai mici, de 5-6 lire (30lei), la reducere.




  ***Promo: De dimineață am primit newsletter din partea Kurtmann, legat de cele peste 300 de modele Zara disponibile pe site începând de azi!





joi, 17 aprilie 2014

When monkeys fly! (O.P.I. top coat)



    Despre lacurile de unghii de la O.P.I. am mai discutat, declarându-mă de fiecare dată încântată de aspectul lor pe unghie după aplicare, dar criticându-le rezistența foarte slabă. Am zis să mai fac o încercare și i-am dat o ojă unei prietene cu unghii tari, din acelea potrivite și pentru deschiderea ușilor de lift în caz de urgențe :). Și, la fel, n-a fost impresionată de rezistența ojelor O.P.I. și rezistența maximă a rămas pe undeva pe la 2 zile. Nu zic că nu există și excepții, dar eu n-am fost prea norocoasă în privința lor.
   Altfel stau lucrurile în cazul top coat-urilor lor și dacă aici vă arătam cum arată Lights of emerald city pe unghii azi a venit momentul altui produs din aceeași categorie: When monkeys fly! A fost unul dintre produsele favorite ale lunii noiembrie și de atunci până azi nu și-a schimbat deloc consistența, nu s-a întărit și se usucă la fel de rapid pe unghie. Am observat în cazul tuturor ojelor O.P.I. pe care le am că au această calitate, de a nu-și schimba gradul de densitate și cred că asta le face mai cu moț comparativ cu lacurile de unghii mai ieftine. Spre exemplu, am observat că ojele Rimmel se îngroașă după 2-3 luni de la deschidere și trebuie să le arunc, că n-am ce să mai fac cu ele. Eventual le mai dreg amestecându-le cu puțin lac incolor, dar minunea nu durează mult.


 When monkeys fly! e un lac de unghii transparent, cu particule strălucitoare, unele foarte mari, hexagonale, iar altele mărunțele, rotunde. Face parte din colecția Oz. Dintr-un singur strat vă veți trezi cu o mulțime de nestemate pe unghie, așadar nu-i nevoie de n aplicări succesive. Eu l-am folosit, de data aceasta, peste o ojă albă, mată, de la Miss Sporty, însă a devenit popular la nivel global în combinație cu oja neagră.
   Părerea mea este că nu-i chiar atât de versatil pe cât pare un lac cu glitter auriu, datorită particulelor mici care-s multicolore și pot crea un aspect ultra-încărcat. Eu n-am îndrăznit să-l aplic peste altceva decât alb, negru și bej.



  Mie îmi amintește de top coat-ul cu sclipici de la Color Trend (Avon), a cărui sticluță o păstrez și azi și care a fost lacul meu sclipicios favorit. Din păcate s-a consumat foarte repede (necesita aplicarea în mai multe straturi) și în broșură n-a mai fost introdus decât în varianta Rose Golden.


   Revenind la produsul O.P.I., rezistă 3-4 zile pe unghii, iar apoi nu sare, ci se dezlipește de pe unghie, cu tot cu ojă. Ca o mască peel-off! De îndepărtat cu dizolvant, se îndepărtează destul de greu, trebuie să recunosc, dar țin mai mult timp discheta îmbibată în dizolvant deasupra unghiei și reușesc să scap de tot sclipiciul.
   Produsul costă în jur de 50 lei, are 15 ml și spre deosebire de ojele clasice, mi s-a părut că face cât de cât banii, deși nu știu în ce măsură am să-l cumpăr după ce se tremină. Cred că există și variante ceva mai ieftine, precum cele de la Revlon (care-s la fel de bune, în sensul că se usucă foarte greu în sticlă și au tot o cantitate generoasă).




miercuri, 16 aprilie 2014

Ben Turkiye'yi Seviyorum cu DTS Travel Agency



   Cu 86 de lei luase Zeu o geacă de piele de la turci. Și-a luat una maro, una vișinie și două negre. Și perechi de pantofi potrivite pentru fiecare geacă în parte. Și-o singură geantă, camel, uriașă, în care-și ținea toate porcăriile, printre care un portfofel pe care-i mânzgălisem noi tot felul de mesaje. Ca să nu ne uite, chipurile, oriunde s-ar duce! Când s-a întors prima oară din Turcia ne așteptam să ne aducă și nouă măcar rahat ori curmale uscate, dar Zeu, foarte egoist din fire, s-a mulțumit doar să se laude cu noile sale achiziții, dar la final, privindu-și pantofii maronii, cu vârf ascuțit, ca de ginere, mi-a zis că peste două săptămâni putem să mergem împreună, că tot scăpăm amândoi de treburi și o să fie și foarte ieftin și n-ar trebui să avem altă grijă decât cea a shoppingului. Două zile mai târziu, Zeu începuse să devină istorie, părăsindu-ne pe toți și refugiindu-se în umbra rece de persoană publică. Rămas acolo și astăzi, revăzut doar din joi în Paști.
   Recunosc să rămasem într-un fel cu gândul la Turcia, la tocmelile din piețe, la întrebarea dacă aș fi putut scoate prețul unei geci de piele sub 86 de ani (întotdeauna a existat o concurență între mine și Zeu, numai că el, din pricina originii sale divine, a triumfat mai tot timpul) sau dacă m-aș fi rușinat și-aș fi abandonat negocierea. În funcție de starea în care m-ar fi prins vânzătorul, căci puteam să mă lupt cu el la nesfârșit dacă m-ar fi prins în priză, sau m-aș fi putut pierde, la fel de bine, după primele mișscări în jos ale lirelor turcești.

   Vă povesteam că prietena mea cea mai bună a fost în vacanță la turci, prin februarie. Și o dată cu ea a adus și povestiri, dar și cafea bună, ceai de trandafiri și un ibric șmecher, amintind perfect de 1001 de nopți și de palatul prințesei Jasmine. Evident c-am întrebat-o de negocieri și m-a amuzat cum a povestit totul, gesticulând și infiltrând câte un:
   -No, no, no, too much! Too much!
  Asta-n timp ce eu luam notițe în mintea mea, trecând litoralul turcesc pe lista de dorințe a verii lui 2014. Planurile am început să le fac prin martie, dar a intervenit ceva, o vacanță apărută ca din senin în luna mai pe litoral Grecia și automat Turcia a fost mutată temporal înspre sfârșitul verii. Dintre toate opțiunile luate în calcul noi ne-am oprit momentan la un hotel dotat cu Aquapark, cu celebra baie turcească și înconjurat de o multitudine de baruri în care poți servi, aproape la orice oră, nu doar băuturi ci și înghețată turcească. Faimoasa dondurma, așa cum lesne vă puteți închipui știindu-mă cât de amorezată sunt după dulciuri, este unul dintre punctele de interes maxim pe care le iau în calcul atunci când îmi imaginez vacanța în Turcia.


   Și cum la mine orice vacanță se transformă într-un sejur culinar, alcătuit aproape în totalitate din deserturi și băuturi colorate, n-aș avea cum să tai nuga și rahatul de pe listă. Spunea tot Zeu despre nuga:
   -E ca un norișor, știi, dar în loc să-ți cadă picături de ploaie în gură, din el, îți picură numai cu fistic și migdale.
   Eu știam foarte bine, că doar nuga era singurul lucru cu care plecam de la târgurile culinare. Cu bucăți mici, căci era scumpă și foarte dulce și, după mintea mea, nu m-aș fi lăsat până n-aș fi terminat de ronțăit o jumătate de kilogram.
   -E mai bună la turci decât la italieni? l-am întrebat ca să-l las să-și vadă ideea ca fiind una cu adevărat interesantă.
   -Uh, stătu el să se gândească. Italienii mai bagă și ciocolată la greu prin ea. Și multe fructe de pădure. O transformă într-o felie de tort, închise el bănuind probabil că deja îmi plouă în gură. Dar, oricum, sunt bune amândouă dacă-s servite în țara de fabricație.


   Lăsând la o parte umorul greu, grețos al Zeului, aș da iama în dulciurile tulciurilor și-aș veni acasă cu pungile pline. Și n-aș uita, evident, de cafea. Cafeaua care m-a pus pe picioare în două dimineți în care mi-aș fi dorit ca mai degrabă să se surpe înaltul cerului peste mine și să mă securizeze la nesfârșit sub plapumă, decât să-i scot nasul din perne și să-l plimb prin aerul rece al dimineții sfârșitului de iarnă. Mi-o amintesc perfect: caldă, cremoasă și dulce. Neagră ca iadul, tare ca moartea și dulce ca dragostea, cum ar zice unii mai înțelepți. Așa aș vrea s-o reîntâlnesc și la ea acasă!


*** Acest articol a fost scris pentru DTS Travel Agency, agentie turism ce oferă vacanțe atât în țară cât și în străinătate, dar și asigurări medicale pentru călătorii.

Review: Șampon și mască pentru păr drept, de la Wella



    Săptămâna trecută am consumat cele două tuburi de șampon, respectiv mască, pentru păr drept, marca Wella Professionals. Așa că a sosit timpul pentru a le face o prezentare pe blog.
   Eu le-am comandat online, de la Strawberrynet, în urmă cu câteva luni. Șamponul s-a terminat după 2 luni și jumătate de folosire (utilizat de 3 ori/săptămână), iar masca m-a ținut în jur de 3 luni și am aplicat-o o singură dată pe săptămână.



    Șamponul l-am cumpărat în pachet dublu, așadar mai am un flacon iar asta mă bucură pentru că mi s-a părul un produs foarte bun, delicat cu pielea capului și cu firul de păr, care nu usucă deși este puternic spumant. În general am fost mulțumită de șampoanele de la Wella, ele fiind favoritele mele alături de cele de la Apimond. Cele din urmă sunt mai potrivite pentru sezonul cald, fiind și răcoritoare. Cele de la Wella sunt foarte cremoase, am un miros specific, cam puternic, floral,care emană căldură și le găsesc mai potrivite pentru timpul rece.




   Masca, în schimb, nu-i la fel de strălucită precum altele încercate din paleta Wella. De exemplu mi se pare mai puțin hidratantă decât varianta pentru păr ondulat ori cea pentru păr vopsit și din această cauză n-am s-o cumpăr din nou pe viitor. E o mască cu clătire, ce trebuie lăsată să acționeze 10 minute pe părul umed. Eu am comandat-o în varianta single însă observ că pe site este valabilă acum și-n pachet duo, dar chiar și așa nu o mai găsesc atractivă, având o calitate undeva la nivelul măștilor clasice, din supermaket.

  Prețul unui produs Wella pornește de la 45 lei în saloanele de coafură, însă eu le-am achiziționat la preț promoțional de pe site-ul Strawberrynet. Recent am început să folosesc masca pentru păr ondulat, mi se pare grozavă, foarte hidratantă, mult mai bună decât cea pentru păr drept. Așa că dacă oscilați între cele două, eu o recomand pe Curl Intensive Mask. Menționez că niciunul dintre cele două produse pentru păr drept nu îndreaptă părul, ci au doar un efect de netezire.



   *** Pe final vă anunț că azi, 16 aprilie, e o zi mare la Miniprix, cu multe reduceri valabile de-a lungul zilei. Puteți da click pe fotografia de mai sus pentru a fi redirecționați către pagina lor.

luni, 14 aprilie 2014

Cum a fost gala Spring SuperBlog 2014



   La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc gala SuperBlog (ediția Spring 2014), cea mai celebră competiție de blogging din România dedicată bloggerilor creativi din România. Gala a fost de fapt un fel de mini-vacanță cu tot felul de evenimente planificate de Claudia Pătrașcu, femeia de fier a competiției și Albert Budică, mâna dreaptă a Claudiei.
   Gazda galei a fost hotelul NH, iar debutul a fost asigurat de DoctorDeco, magazin de decorațiuni interioare, ce ne-a invitat la un workshop. Am făcut decorațiuni pentru masa de Paște și ne-am ales fiecare obiectul favorit din magazin, În poză observați că mi-am ales drept favorită o săpunieră cu pisicuțe, însă acasă am plecat cu o farfurie pentru prăjituri și-un suport pentru ou în formă de găinuță, cu buline roz:

 
   Pe scurt, la worshop, am fost cam în pom. Nu știu ce s-a petrecut exact, n-am fost în stare nici să bag decorațiunea în folia de plastic, mai că aveam puțin și-mi capsam și degetele. În schimb, sora mea a făcut cea mai frumoasă decorațiune, așa cum era de așteptat și a spălat și rușinea mea.
   Au urmat apoi petrecerile, în două cluburi de pe centrul vechi. Mi-a fost puțin frig în ziua respectivă, am luat pastile seara dar nu mi-am revenit complet până a doua zi,la gală, și m-am simțit puțin cam obosită. Din această cauză am renunțat la ideea de a purta rochie și-am ales ceva comod. La gală i-am întâlnit și pe cei care n-au fost prezenți sâmbătă, am revăzut bloggeri pe care-i știam și i-am cunoscut și pe unii noi. Am primit și-o parte din premii (eu am câștigat 5 în total), iar dacă sunteți curioase în ce-au constat, iată-le: produse cosmetice, un obiect decorativ, o invitație dublă pentru un mic dejun la NH Hoteles valabil până la sfârșitul anului, un voucher în valoare de 1000 lei la Centrul Shakti și, cel mai important, statulul de partener SuperBlog. Aceasta este vestea pe care am ținut-o ascunsă! Așadar, pentru ediția din toamnă voi fi partener, mulțumită voturilor primite din partea celorlați parteneri ce-au acordat note la finalul competiției. Nu mai pot concura, așa că pentru mine, ca și concurent, SuperBlog a ajuns la capăt de drum.



   În clasamentul final m-am clasat pe locul 13, însă mărturisesc că nici n-am dorit să sar mai sus de locul 30, în ediția de față nefiind deloc atentă la clasament ci concentrându-mă doar asupra probelor pe care mi-am dorit să le câștig. Îmi amintesc de prima ediție la care am participat, câte emoții aveam atunci când se dădea o notă, ce săream cu o contestație când luam un punctaj sub 80. Acum, am fost copilul nepăsării, n-am simțit nici cea mai mică emoție și asta m-a îngrijorat oarecum. Parcă simțeam că o să fiu avansată :D!
  Marea câștigătoare a ediției a fost Bianca Biziiac (blog Tulips and Sparkles), pe care, ca actual copil al nesimțirii și al nepăsării, așa cum m-am descris mai sus, am și uitat să o felicit personal, deși știu cât de dură e competiția și cât de greu a fost pentru ea să ajungă și să se mențină în vârf. I-am transmis felicitările mele online și i le mai transmit încă o dată, căci le merită din plin!

  Pe cât mi-aș fi dorit ca bucuria să fie bucurie până la capăt, iată că nu s-a întâmplat. Din păcate nu mă simt foarte bine, sunt slăbită fizic și încerc să găsesc un regim alimentar care să nu mă mai obosească așa mult ca cel ținut până acum. De când s-a mărit ziua mi-e destul de greu cu ultima masă luată la ora 16-17+culcat la ora 2-3 dimineața. Măcar ora de culcare s-o scad pe undeva înaintea miezului nopții și tot ar fi o realizare. Zilele trecute stăteam cu un contract de la o firmă cu produse pentru slăbit în față și mă gândeam dacă nu cumva aș cădea de tot în prăpastie semnându-l și ducând lucrurile la extrem cu o altă perioadă de slăbire. Nu l-am semnat până azi, sper să nu mă las tentată de idee, deși e o mare-mare învălmășeală în capul meu. Mai sunt mai puțin de 4 săptămâni până plec în vacanță la mare și am niște fixuri de care nu reușesc să scap.
  Ah, și fiind eu iepuraș din fire, vă imginați câtă treabă am cu copiii în această perioadă. Încă o belea pe cap! Chiar și la Gală m-am împrietenit la cataramă cu Dante, băiețelul unei colege din concurs și două zile am fost nedespărțiți. Interesante lucruri despre iubire am aflat de la Dante, cel mai important fiind că trebuie să poți să duci femeia în spate. Dacă nu poți, atunci nu-i de tine! Șmecher tare acest Dante, la numai 5 ani, dar de asta cred că ne-am convins toți cei participanți la gală!




duminică, 13 aprilie 2014

Ultimele achiziții



   Ce vreme perfectă pentru moțăit! Eu astăzi mi-am rezervat întreaga zi pentru somn, știind că mă așteaptă un weekend plin. În acest final de săptămână mă voi întâlni cu colegii din SuperBlog, vom merge la câteva evenimente și vom participa, la final, la gala pregătită pentru ediția din această primăvară. Acum o săptămână știam exact ce haine voi îmbrăca, dar vremea asta capricioasă mi-a dat planurile peste cap, motiv pentru care voi alege ceva mai fancy doar pentru gală, dar nici măcar acest plan nu mai este bătut în cuie și am deja o rezervă casual, comodă.
   Ziceam c-am dormit ca bursucul, însă somnul greu și lung mi-a fost întrerupt de telefonul curierului, care m-a anunțat că are două pachete pentru mine. Unul de la Kurtmann și celălalt de la Miniprix. Și-am ieșit val-vârtej, mai ales că așteptam cu mare entuziasm pachetul celor de la Kurtmann.


   Cu ei am început de curând o colaborare. Prima oară mi-am ales de pe site o rochie și o bluză din dantelă, iar de data aceasta am optat pentru o salopețică albă și un body roz din dantelă. Ambele de la Bershka.


   Salopețica este confecționată din voal alb brodat și are o căptușeală albă, perfect opacă, prin care nu se vede nimic. Body-ul roz, din dantelă, este dublat (cu același tip de dantelă) numai în zona sânilor, și, la fel, în partea respectivă nu este transparent. Eu l-am luat special pentru a-l purta cu fuste bodycon, dar cred că vine bine și cu pantaloni scurți. Din păcate cele două produse nu mai sunt pe stoc, însă vă puteți orienta în secțiunile salopete și topuri după modele asemănătoare. În colet am primit și o rochiță din secțiunea sale, pe care am să vi-o arăt și într-un outfit pe viitor.


   De la Miniprix am primit pantofi albi, din piele. Foarte mult mi-am dorit unii, însă mi-a fost greu să găsesc un model cu toc mediu (8cm), din piele și la un preț decent. Pantofii sunt de la Mystify , sunt un model bridal (de mireasă). În magazin costă 60 euro, însă Miniprix le-a tăiat vreo 60% din preț. Îi găsiți la ei pe site, în secțiunea pantofi.


   Zilele trecute am primit un colier auriu, cu mesaj: Happy. Și o oglindă din partea unui prieten întors din Dubai. Nu dublă, ci triplă, căci are și-o a treia față pe spate. Până acum am pierdut zeci de oglinzi de buzunar, sper ca aceasta să aibă mai mult noroc.
   Iar de la SheInside: o pereche de cercei cu șurub, în nuanțe de roz pal și piersică. Foarte ușurei sunt acești cercei și au și un preț mic, undeva sub 10$. Cred că pe Ebay îi găsiți chiar la un preț mai bun.


   Singurul produs cosmetic cumpărat în ultima vreme a fost o ojă albă, mată, de la Miss Sporty. Inițial avea o pensulă tăiată oblic, perfectă pentru a trasa linii subțiri pentru french manicure. Respectiva pensulă lăsa niște dâre vizibile pe unghie dacă încercam să acopăr întreaga suprafață. Așa că am înlocuit-o cu una lată, de la un lac transparent Miss Sporty. E bună oja, perfect opacă din 3 straturi, cu timp de uscare foarte rapid și-o rezistență de 3 zile pe unghie, în stare perfectă. Fără base coat ori top coat, de una singură.
   Eu am luat-o din DM unde costă 7,99 lei. Mi-a rămas gândul la un gel de duș cu miere, de la Perlier, văzut în DM. Costa 25 lei, adică peste banii pe care-i mai aveam după ce-am plătit facturile. Data viitoare, al meu e!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...