Delicatese cu puține calorii, de la Topoloveni!

 

   Când eram mici și locuiam la Nășica, știam că pe vremea era ceasul de fiert magiunul în curtea casei. Nășica nu era nașa noastră, dar așa o porecleau copii de pe stradă și pentru toată lumea, ea era Nășica. La începutul toamnei pregătea un foc în mijlocul curții, iar deasupra lui punea un tuci uriaș în care fierbea prunele. Focul ardea multe ore, cam de la prânz până la miezul nopții, interval în care noi făceam cruci să se fiarbă mai repede și o stresam pe Nășica rugând-o să ne lase să luăm câte o lingură. Ea nu ne lăsa niciodată, dar mai furam și, la repezeală, înghițeam magiunul fierbinte.
  Nu mai rețin cum se făcea magiunul atunci, după ce rețetă, dar știu că nu-mi plăcea decât cald. După ce se răcea nu se mai atingea om de el, cel puțin nu dintre copii. Cineva mi-a pomenit că nimeni nu ura magiunul decât mine. Se pare că de el și de marmeladă fugeam ca dracul de tămâie.

   Brander a organizat o campanie nouă, de promovare a produselor fără zahăr de la Topoloveni, așa am avut ocazia să gust celebrul lor magiun. Preparat după o rețetă veche de peste 100 de ani, magiunul de Topoloveni nu conține nimic altceva decât prune. Nici zahăr, nici suc de mere, niciun alt îndulcitor. V-ați aștepta ca la așa listă de ingrediente pasta să fie fadă, însă e neașteptat de gustoasă și dulce.
   Ce face magiunul de Topoloveni atât de special? Se pare că rețeta după care este preparat. Fructele se țin între 12 în 14 ore la o temperatură constantă de 68 de grade, timp în care apa din fructe se evaporă și rezultă o pastă foarte cremoasă, potrivită ca densitate. Așadar, magiunul nu se fierbe, așa cum obișnuia Nășica să-l facă, iar vitaminele și mineralele din fructe sunt păstrate în produsul finit. N-aș putea spune dacă e mai gustos decât preparatul bunicilor noastre, dacă nu m-am omorât cu mâncatul magiunului în copilărie este greu să fac o comparație, dar varianta de Topoloveni este absolut delicioasă!

   La origini, magiunul este un desert turcesc care se prepară doar din fructe, fără a adăuga un tip de îndulcitor. Precum restul deserturilor tradiționale turcești, magiunul se remarcă prin densitate. Turcii servesc porții mici de desert, însă foarte consistente. Baclavaua, rahatul, halvaua sunt doar câteva exemple.      Magiunul de Topoloveni a fost catalogat drept produs tradițional românesc, recunoscut și certificat la nivel european, prin întreaga sa denumire. Ați auzit și voi probabil de disputa dusă între producătorii acestui tip de gem, părerea mea este că magiunul de Topoloveni o să rămână întotdeauna varianta tradițională, cea pe care orice român o va recunoaște ca fiind specifică statului nostru.

   Producătorul magiunului de Topoloveni, Sonimpex, comercializează nu doar acest produs cu tradiție, ci și o gamă largă de dulcețuri fără zahăr adăugat și fără conservați, precum și preparate din legume. O mare parte dintre ele au primit distincții la târgurile internaționale de profil. Unele sunt preparate pe care le cunoștem cu toții din copilărie (dulceața de nuci verzi, dulceața din petale de trandafir), altele sunt sortimente mai puțin populare, dar care mi-au stârnit interesul (dulceața de prune cu migdale, dulceața de fructe goji). Toate aceste dulcețuri pot fi comandate din magazinul online Sonimpex, sau cumpărate direct din cele două magazine fizice din București din Str. C.A. Rosetti, nr. 26, Sector 2, Bucuresti si din Bd. Carol I, nr 57, Sector 2, Bucuresti.
   Vești excelente pentru cei aflați la dietă. Pentru că nu conțin zahăr, aceste preparate au foarte puține calorii comparativ cu altele. Magiunul de Topoloveni, de pildă, are puțin peste 200 calorii/100 grame, ceea ce-l face ideal pe post de gustare dulce pentru cei ce sunt la regim sau țin mult la silueta lor.

   Dulceața din petale de trandafiri doresc să o încerc, iubesc acest tip de preparat însă niciodată nu l-am gustat într-o variantă fără zahăr. Deși e gustoasă și intens parfumată, dulceața de tradafir e leșinătoare din pricina zahărului din compoziție. Eu prefer să o servesc cu înghețată sau budincă de vanilie, îmi place această combinație, vanilie-trandafir. Sunt curioasă dacă sortimentul Topoloveana păstrează gustul clasic al dulceții în lipsa zahărului adăugat.