Back to school. In black!

    Pe vremea când eram elevă, săptămâna de dinaintea începerii școlii era dedicată cumpărăturilor. Mama punea bani deoparte în lunile de vară și cum se apropia startul noului an școlar, scotea rezerva la înaintare și ne ducea, pe mine și pe sora mea, la cumpărături. Ne lua rechizite, obligatoriu un trening, câte o pereche de adidași și blugi. Nu purtam rochii atunci, abia în timpul facultății am prin gustul lor dulce. În clasele primare, atunci când creșteam ca din apă, mă trezeam întotdeauna cu treningul rămas mic pe la jumătatea anului școlar. Și îl purtam așa până în iulie, pentru că altă repriză de shopping nu mai aveam cu excepția celei din iarnă, când ne pricopseam cu o geacă groasă și bocanci și cea de Paști, în care ni se luau haine o idee mai elegante și o pereche nouă de adidași, căci pe cea din toamnă o stricam rapid.
   După ce-am crescut și m-am ridicat pe banii mei, n-am mai vrut să mai aud de haine sport. Uram treningurile, îmi aminteam constant de unul roș-albastru, ai cărui pantaloni îmi veneau deasupra gleznelor. 
   -Ce să-ți fac dacă ai crescut ca din apă? îmi spunea mama când îi mărturiseam că mi-e rușine să ies cu gleznele așa golașe la ora de sport.
   Și alți colegi aveau aceeași problemă, dar în mintea mea doar la mine se vedea. Biată copilă îmbrăcată ca Pinocchio, așa mă socoteam. 
  Apoi a venit Dinastia Rochiilor. Domnia lungă și nedorită a treningurilor și adidașilor s-a încheiat, i-am evitat la modul absolut. Nici prin casă nu mai purtam haine sport, tot timpul stăteam în fustă sau rochie. Abia recent au început să se prindă de mine hainele și pantofăraia sport. Treningurile încă nu, prefer pentru moment să las îngropată amintirea lor în hăul trecutului.

   Prin noile sale colecții, Imperator ne trimite nu doar back to school, ci echipați în negru pe de-a-ntregul. Black to school este deviza lor din această toamnă, deviză care mi-a amintit de clasa a cincea, anul școlar în care am primit primul meu costum de blugi, format din jeans și jachetă de culoare neagră. Un moment foarte fericit al copilăriei mele, eu fiind nu doar o fire mai băiețoasă în acele vremuri, dar și un fan declarat al hainelor negre.
   Am răscolit prin articolele de pe site și am ales un top negru cu imprimeu și un ghiozdan cu franjuri, din categoria obictelor colorate în negru. Ghiozdanul a fost big crush, pentru că obișnuiesc să port și rucsac, iar mini-colecția mea numără deja patru astfel de articole. Niciunul negru, deci acesta e cu atât mai tentant. Aș completa ținuta urban cu o pereche de jeanși negri cu talie înaltă, aceștia fiind unul dintre puținele modele de pantaloni pe care obișnuiesc să-i port. Cu ei trădez fustele și fac gâlceavă în vremea Dinastiei Rochiilor!

   Însă pentru picioare, aș schimba placa și aș opta pentru o pereche de Nike Air Force, pe alb. Aveam o prietenă în liceu, care-și definea stilul de atunci astfel: stilul meu n-are de-a face cu hainele pe care le port. Dacă am o pereche de adidași și un maieu alb, asta e tot ce-mi trebuie. Între timp și ea a traversat drumul către rochii, dar la vremea respectivă vorbele ei au avut un oarece impact asupra mea și azi, în momentele mele de trândăveală, trag pe mine un top alb, basic, iau niște teniși albi în picioare și simt cumva o stare de bine generată probabil și de vorbele ei care mi-au rămas cumva în cap.
   Astăzi stilul sport nu este cel care mă definește, însă nici nu mai am oroare față de el ca-n anii de facultate. O pereche de adidași simpli mi se pare de nelispit din casă, la fel și niște topuri lejere. Iar rucsacurile ocupă primul loc în topul articolelor sport pe care le prefer, ele fiind deopotrivă estetice cât și practice. De nelipisit într-o vacanță, din punctul meu de vedere!