Stabilisem niște planuri pentru acest weekend, însă m-am luat cu una cu alta și am ajuns să fac alte lucruri. Vă mai amintiți când printre rezoluțiile anului în curs am inclus și pe cea conform căreia îmi voi face câteva dintre acele haine mult dorite, de una singură? Ieri, dacă tot s-au ivit materialele am schimbat planurile și-n loc de pantaloni scurți, mi-am făcut bustiera visurilor!
De mai multe ori am pus prin wishlisturi niște bustiere de la TopShop din dantelă, din păcate out of stock. Am găsit la Etam o bustieră aproape identică cu acelea, doar că avea cupele transparente. Am luat-o totuși zicându-mi c-o să o rezolv cumva. Recent am cumpărat de la mercerie niște cupe, fără bureți, simple, din bumbac și ieri m-am pus pe transformat bustiera cea roz. În merceriile mari găsiți tot felul de furnituri pentru confecționat bustiere (capse pentru spate, benzile acelea subțiri din plastic ce se cos pe verticală-nu le cunosc denumirea tehnică, cupe, bretele, șamd). A ieșit fix cum îmi doream, abia aștept să o port la vară. Îmi doream de mult timp o bustieră simplă, care să nu ridice sânii în sus. Din cauză că spatele era confecționat din saten am cusut fix peste căptușeală niște dantelă roz, pe care cu greu am găsit-o în aceeași nuanță.
Vedeți în fotografie și semnul de carte-iepuraș, despre care vă vorbeam în postul anterior (acolo am lăsat și link spre tutorial). Cam 10-15 minute vă ia să faceți iepurașul. Dacă nu aveți hârtie roz puteți folosi acuarele/acrilice pentru a colora hârtie albă. Eu așa am procedat, neavând decât hârtie în culori țipătoare, la îndemână. Despre cartea pe care stă acum iepurașul o să vă povestesc în lista recomandărilor de ianuarie, la sfârșitul lunii.
Dintr-o rochiță foarte frumoasă, dar a cărei croială nu mă avantaja deloc, fiind strânsă pe gât, mi-am făcut un top tăiat adânc în spate. I-am pus și-o fundiță din dantelă, că tot îmi rămăseseră niște resturi din rochie. În față l-am lăsat cu bretele subțiri, întărit cu material roz ceva mai tare, căci bluza nu poate fi purtată cu sutien, altfel aș strica tot farmecul spatelui. Așadar în față e perfect mată și întărită, pentru a nu se vedea nimic, iar în spate e transparentă și decoltată generos. Tare mândră sunt de ea, mai ales că-n forma inițială, de rochie, nu o purtasem decât o singură dată.
Alături de ea vedeți o cutiuță pentru ceai, pe care am pictat-o și-am decorat-o cu hârtie imprimată, de la Casa Retro. I-am făcut și o fundă, iar acum trebuie s-o alimentez cu pliculețe noi de ceai căci stocul e aproape zero.
Zilele acestea mi-am cumpărat niște cizme cu blană...roz, no name, impermeabile și destul de bine lucrate. Eu am și cizme asemănătoare originale, de la Beach Feet, din piele întoarsă, cu inimioare, tot roz, însă să știți că-n ziua de azi replicile acestea de tip UGG au ajuns nu doar să arate foarte bine, dar să fie și destul de rezistente și de o calitate bună. Îmi amintesc de primele replici, le numeam cizme de carton, căci li se toceau tălpile după prima purtare, iar după a doua deja se simțeau ca niște șalupe. Și ce mă mai udam în ele...
Nu vă las oricum, ci în compania unui proiect îndrăzneț:
Ta-da! Rochia asta (Alberta Ferretti) mă bântuie de prea mult timp! Mă tot gândesc unde oare să găsesc așa o dantelă. Cineva mi-a sugerat să caut perdele vechi, vintage, din fire moi, căci vreau să fie foarte, foarte subțire, pentru a o purta la vară cu sandale joase. Mai vedem, până la vară e suficient timp pentru a găsi materialele perfecte, căci croiala nu-i cine știe de filosofie.
Comentarii
Imi plac mult lucrusoarele realizate de tine, sper sa ne mai arati si alte realizari de genul asta, chiar ma inspiri :)
Pupici!
Tu ai putea sa-ti deschizi un atelier avand ca obiect de activitate astfel de minunatii!
Astept sa aflu si ce ascunde semnul de carte urecheat! :)
Pupici!
Ilda
lavender thoughts
Pup!
Eu am prins ore de lucru manual, dar făceam de obicei lucruri in hârtie. Abia prin clasa a 7-a, diriginta noastră cea „comunistă” ne-a trecut pe ac și ață, iar pe băieți pe... gastronomie. Eu regret că n-am priceput cum se tricotează/croșetează, acum mi-aș fi făucut o mulțime de lucruri!!!
Mulțumesc :) !
Semnul de carte țopăie pe o carte foarte bună, nu știu dacă se mai tipărește azi, dar prin anticariate e posibil să o mai găsească doritorii. Încă puțin și-o să dezvălui secretul!
Te pup! :*
Trimiteți un comentariu