La final de 2013...

   ... vă urez, în primul rând, toate cele bune în crâmpeiul care-a mai rămas din acest an!
   2013 a fost, pentru mine, un an foarte agitatat, încărcat și încurcat din toate punctele de vedere. În primul rând, a fost anul în care am avut cele mai multe colaborări ca și blogger, anul în care am avut cele mai multe succese cu pagina mea online.
    A fost, după o lungă perioadă, anul în care am avut perioade în care am fost, la propriu, falită. Uitasem cum e să treci prin așa ceva și țin să le mulțumesc celor care m-au susținut financiar în acele momente. Mi-am adus aminte cum e să stai pe uscat, cum s-ar spune și vreau să cred că am și învățat ceva din asta, deși la cum mă știu, e posibil să cad iar în extreme.
   În 2013 am cunoscut, și-n realitate, colegi din mediul online. Și fete din sfera de beauty&fashion și bărbați și dame din categoria blogurilor specializate în publicitate. După cum ați observat, eu mă situez undeva la mijloc, căci am vrut să-mi demonstrez că pot să câștig din scris ceva mai mult decât haine și cosmetice. N-am vrut să regret, peste ani, c-am fost un outsider, știind că am ceva talent la scris. În plus, am observat, că-n realitate, m-am legat mai ușor de cei din sfera de advertising, căci în viața de zi cu zi nu vorbesc foarte mult despre ce scriu pe blog, ori o fac doar cu sora mea ori cu prietenele mele cele mai bune. Chiar și după atâta timp, tot mai am amici care nu știu de blogul meu, unii îmi cunosc doar celelalte laturi, de artist plastic și scriitor (mult spus, dar nu știu ce alt termen să aleg), alții mă cred în continuare doar o distrată căreia probabil îi cad banii din cer (cât de fain ar fi! Aștept un nor bănos pe cerul meu!).
   Sentimental, 2013 a fost mai întortocheat decât 2011 și 2012 împreună, m-am simțit tot timpul prinsă într-un vârtej și n-am simțit cu adevărat că trebuie să rămân într-un anumit loc. A fost un an cu multe certuri (nu neapărat romanțioase), cu câteva prietenii dezlegate și înnodate la loc. Cu trădări și răzbunări. Cu prietenii vechi reactualizate, cu oameni vechi care-au devenit iar noi și tot așa. Cu cât cresc îmi dau seama că sunt oameni pe care pur și simplu n-ai cum să-i scoți din viața ta și, de asemenea, sunt oameni pe care n-ai cum să-i legi de tine ori n-ai cum să le transmiți anumite lucruri doar în speranța de a-i păstra aproape.

   Trecând peste lucrurile mai puțin plăcute, am avut, în 2013, probabil cea mai frumoasă vară din viața mea. Am avut niște vacanțe frumoase, vesele, am cunoscut multe persoane drăguțe și-am legat și o prietenie neașteptată. Am avut câteva momente când am simțit o libertate incredibilă, dublată de o încredere oarbă. E fascinant să fii naiv uneori, parcă totul capătă un alt sens (ori doar își pierde sensul și devine mai simplu).

   Ajungând la chestiunile esențiale, 2013 a fost un an catastrofal pentru părul meu, mai ales după tăierea unui breton scurt, pufos și imposibil de convins să crească la loc, în luna octombrie, după un tutorial de pe Youtube. Am făcut-o cu mâna mea și alte mâini nu sunt în stare să mai repare răul făcut. Cel puțin, nu acum! 2014 va fi anul renașterii sale, tocmai ce l-am tuns drept, ca să aibă curaj să crească cât mai lung.
Apoi, a fost anul în care m-am îndrăgostit de Eau de Star de la Th. Mugler. Foarte interesantă și neanunțată a fost această poveste de iubire și poate va continua și-n 2014. Cine oare poate știi?

   O altă iubire a fost cea față de cristalele Swarovski. Să nu vă imaginați acum că am dat-o în snobism ori că am pus mâna pe un moș bogat, pur și simplu s-a întâmplat să primesc anul acesta primele mele bijuterii decorate cu acest tip de cristale. Și numai de la fete! Nu, 2013 nu a fost anul schimbării orientării sexuale, dar așa s-a brodit. Nu am leșinat în fața acestor mici pietricele strălucitoare, dar de ce să mint și să spun că nu m-am uitat ca un struț la ele, cum sclipeau în razele soarelui, prostindu-mă și încântându-mă?

   Pentru că-n fiecare an obișnuiesc să învăț ceva nou, anul ăsta am ales să mă distrez cu limba portugheză și cu... masajul! Stați așa, nu mergeți prea departe, căci sunt multe de lămurit. Cu limba portugheză nu mă descurc cu mult mai bine decât o făceam în urmă cu 6 luni. Sunt mic învățăcel în continuare. Cu masajul ...am capul calendar de la atâta teorie și simt că, cine știe, vreodată, ajunsă iar în sapă de lemn, aș putea să fac carieră din așa ceva. Când eram în liceu masam toată echipa de handbal (eram și un fel de impresar autointitulat, aveam mai multe funcții pentru a scăpa de săritul caprei). Ar trebui să mă încercați ca să vă convingeți de ce spun! Când e să mă mai întâlnesc cu vreuna dintre voi pe stradă, puneți-mă direct să vă fac un masaj!

   Vestimentar, anul 2013 a fost un mix de dantelă și haine negre. Și multe lucruri cu Bart Simpson. Asta e tot ce-mi vine în minte. 2014 l-am programat să fie numai și numai de dantelă, dar asta o s-o trec în lista de rezoluții pentru anul ce tocmai bate la ușă. Că tot începusem cu marile iubiri, vă amintiți de marea mea obsesie pentru șosete? 2014 fac transferul pe lenjerie intimă, pregătiți-vă pentru multe postări legate de acest subiect. Lenjeria intimă și masajul...poate, poate se leagă ceva între ele!

   În final, nu-mi mai pot dori de la 2013 decât un revelion reușit, deși nu știu în ce măsură o să mi se îndeplinească această dorință. Am experimentat tot felul de revelioane: acasă, cu fetele, pe la străini, în apartamente-la grămadă, cu părinții, în IOR. Aștept să vină cineva și să-mi zică: Hai să ne jucăm de Revelion sau să intrăm pe Asos și să facem ditamai wishlistul, să bem cafea aromată cu tot felul de prostii și să ronțăim prăjiturele până la leșin. Și apoi, s-o dăm într-o bârfă din aia colosală, ca de final de an. Dar acest lucru nu o să se întâmple și văd în fața ochilor un revelion clasic, peste care voi trece totuși, am încredere!

  N-am reușit nici în 2013 să-mi găsesc acel astâmpăr pe care mi-l doresc, poate nici nu am nevoie de el. Am realizat că uneori nu-i în regulă doar să urmezi anumiți pași, să iubești doar pentru că cineva te iubește sau să te aliezi împotriva cuiva doar pentru că anturajul tău respinge o anumită persoană. Satisfacția e alta când te pui de-a curmezișul pentru a apăra ceva real, important pentru tine. Iar lucrurile în care crezi trebuie să rămână în picioare indiferent câți ani au trecut ori vor trece fără a obține un rezultat, căci ce e grandios nu se petrece într-o clipită!

   Acestea fiind spuse, vă urez ca tot ce-i mai frumos să primiți de la Moș Crăciun, peste 2 zile. Nu trebuie să fie cristale ori cine știe ce drăcovenii scumpe, bucurați-vă de absolut orice, chiar dacă vi se pare hidos cadoul primit. Eu am trecut prin asta, cineva mi-a făcut o scenă urâtă când i-am dat un cadou care nu i-a plăcut și i s-a părut mult sub ce mi-a oferit (cred că v-am mai spus); am plâns așa de mult și fără să vreau, atunci când fac un cadou, îmi amintesc de acel moment și mă întristez foarte tare. Așa că, să nu aud că ați făcut vreun Moș să plângă!