duminică, 10 martie 2013

Hoinar prin Grădina Pasiunii



(Atmosferă încinsă în spatele ușilor unui local avangardist. Uși imense cu litere aurii inscripționate:POMPON.  Tapet brodat cu flori liliachii, scaune fine cu tapiserie de dantelă. Aer vintage, sofisticat, de boudoir, parfumat cu aromă de mosc,iasomie muierească și puțin tutun. Angelo se retrage timid într-un separeu, ducând cu sine o sticlă plină de coniac Martell. Se așează pe bancheta matlasată,își toarnă puțină băutură chihlimbărie într-un pahar scurt, cu tăiș geometric multicolor. Pe un ton scăzut, deloc dres, începe:)

   Ea nu era frumoasă ca umbra unei idei. Nu, nicidecum!
   Poșeta sa și pielea-i miroseau a lăcrămioare și săpun,
   când se-așeza în patul doldora de perne și ceașafuri de mătase
   mă întreba calmă și perspicace: Tu zilele cum le măsori?
   Le cântărești în ore și-n minute presupun!
   Dar eu le măsuram numai prin ochii ei, dar n-am știut să-i spun
   c-atunci când pleoapele i se desfac începe ziua plină de lumină
   iară când obosite se închid, atunci nostalgic ziua se termină.
   I-am răscolit după ce s-a culcat prin șifonierul cu oglindă încrustată
   nu avea rochii negre, nici poșete din brocard și nici vreo fustă colorată,
   n-avea nici coliere scumpe, nici brățări filigranate, nici cercei stilați
   nici pardesiu din stofă tweed cu năsturei pictați,
   numai mormane diafane, dantelate de desuuri,
   cămăși de noapte cu flori de liliac ce te-ndemnau să le-mpresori.

(Lumina scade în intensitate: una dintre lămpile suspendate se stinge brusc. Angelo soarbe rațional băutura, desface iar sticla și toarnă încă puțin, apoi o așează în poală, desfăcută. Lasă capul pe spate, oftează încetișor și murmură fermecat țuguindu-și buzele.)

   Pentru ei nu erai decât duduia de la administație

   sute de ochi te tot priveau prin monotona circulație.
   Pentru unii erai fiică, soră sau nepoată,
   unii-ți voiau doar răul, alții te visau despuiată.
   Unii te salutau în treacăt fără să te cunoască
   unii-au trecut rapid prin viața ta, la alții doi le-ai fost mireasă.
   Cu unii ai împărțit taxiul sau locuri gemene-n autobuz
   unii au înțeles vorbele tale, alții ți-au zis că vorbești confuz.
   Unii... (râde șăgalnic) unii credeau că-n taină îți pregătești ideile
   de tot puneai de jar bărbații și uneori...femeile!
   Și dintre toți doar eu te-am scos o clipă din Grădina Pasiunii
   dar n-a durat prea mult și-ai cedat presiunii,
   mi-ai spus că ești artistă în felul de-a gândi
   te-am dojenit: Drăguță, vorbești numai prostii!
   Te-am redescoperit de-o frumusețe retro în sânul șifonierului ticsit
   de body-uri brodate c-o ploaie de cristale și chiar m-am molipsit
   și-am început să strălucesc printre dantelăria nudă
   până când ochii iar ți s-au deschis și am simțit cum dintre gene ies la pândă.
   Ce faci? m-ai întrebat. Și deplorabil m-am tot fâstâcit.
   Nimic! am exclamat și nu știu ce-am gândit
   de m-am retras ca un mișel prins în desfrâuri
   cotobăind buimac prin raiul de desuuri!

(Tăcere pentru câteva clipe.Angelo stă nemișcat, pare să nu se mai gândească la nimic.Apoi mâinile sale trec rând pe rând de pe nodul sticlei pe nodul cravatei, apoi de pe gâtul sticlei pe butoni, manșete, curea. Din nou ele fac cale întoasă pe gâtul sticlei iar într-un final i se opresc sub capul întins alături de trupul îmbătat, pe de-a lungul banchetei matlasate. Înainte ca și mintea să i se culce alături de trup, rostește încântat:)

   Dar nu mi-a fost teamă că m-ai prins, ci pentru că s-a făcut zi

   și-am înțeles că visul nocturnal mi se sfârși,
   realitatea m-a lovit și trebuia să-nvăț din nou să cuceresc femeia
   căci tu, tu nu ești frumoasă ca umbra unei idei! Tu reprezinți ideea
   de-a mă-ncurca ziua prea mult și plin de supărare
   să încept să te caut, de-atâta dor, până și noaptea prin sertare.



   Articol scris pentru Spring SuperBlog 2013. Tema de inspirație a fost noua colecție Passion Garden, lansată de Jolidon în primăvara anului curent. Textul are la bază o poveste reală, fiind inspirat din povestea unei  femei pe care am avut plăcerea să o cunosc și care ne-a stârnit tuturor admirația și curiozitatea legată de viața sa amoroasă. Versurile au fost scrise din (presupusa) perspectivă a lui Angelo, cel din urmă soț, cel care ne-a dezvălui, cât se poate de elegant, câtă inteligență se ascunde în spatele unei femei cu adevărat cuceritoare, ce depășește standardul de aparat de întors capetele bărbaților pe stradă.

3 comentarii:

  1. Tu ai un toc magic cu care scrii!
    Am citit vrajita...:)

    Te admir si te felicit, Aurora!

    Pupici!
    Ilda
    Lavender Thoughts

    RăspundețiȘtergere
  2. Te descoperisem înainte de Spring SuperBlog 2013, dar acum, când citesc textele tale pe temele impuse, sunt şi mai incântată!

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitari. Eram curios cine m-a batut la proba asta. Si usor frustrat. Apoi te-am citit. Si mi-o trecut :)

    Inca o data - felicitari!

    RăspundețiȘtergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...