marți, 27 noiembrie 2012

Consumăm românește?







   Când pășim în supermarket avem, de regulă, o listă de cumpărături la îndemână, dacă nu scrisă, atunci măcar formulată fictiv în mintea noastră. Ouă, mere, conservă de sardine...pe toate le trecem pe lista necesităților alimentare și pornim, cu plăcere, relaxați sau în grabă, printre rafturi pentru a umple coșurile de cumpărături.
   Nu putem trece cu vederea faptul că românul, parcă din impuls, cercetează prima oară prețul trecut pe eticheta produsului și de cele mai multe ori se lasă influențat de valoarea bănească a sa și nu de calitate. Produsele alimentare românești sunt deseori catalogate ca fiind mai scumpe, în timp ce variantele similare din import sunt mai atractive datorită prețului mic.
   Și atunci, se mai merită să consumăm românește? Care sunt beneficiile reale ale cumpărăturilor autohtone? Se merită să facem rabat de la calitate doar pentru a economisi câțiva bănuți în plus?

   În primul rând trebuie să vă reamintesc ce spuneau francezii despre patriotismul economic: dacă nu ne cumpărăm în primul rând noi produsele, atunci ne condamnăm să devenim totalmente o societate de consum din import, sprijinind astfel doar economia transnațională.
   Creșterea economică a unei țări e dependentă de vânzările alimentelor și bunurilor produse pe teritoriul statului nostru. Atunci când alegem merele de Voinești din supermarket contribuim în mod direct la buna funcționare a agriculturii și susținem venitul culegătorului de mere.
   Consider că România nu este o țară funcționabilă la capacitate maximă în sectorul industriei alimentare și nici în cel agricol, iar vina nu cade neapărat asupra aparatului administrativ sau politic al statului, ci asupra consumatorului. Imaginați-vă doar: românul consumă puțină zmeură în plin sezon, dar iarna plătește zeci de ron pe o caserolă de 200 de grame de fructe de pădure aduse din import. Dacă pe timpul verii românul s-ar dovedi un consumator fidel de zmeură, s-ar înmulți automat plantațiile aferente acestui tip de cultură, prețul fructelor s-ar micșora și sigur și-ar face apariția și solariile autohtone de zmeuri, care ar putea furniza fructe proaspete și pe timp de iarnă. Solariile necesită, însă, o investiție serioasă și nu poți, ca investitor sau ca simplu inteprinzător să te arunci cu capul înainte fără să te bazezi pe o cerere constantă de produse din partea clienților.

   Următorul motiv pentru care se merită să consumăm românește este calitatea produselor noastre. Vinurile, gemurile, dulcețurile, prăjiturile, produsele noastre din carne sunt premiate la toate târgurile internaționale de profil, cu medalii și distincții ce ne fac cu adevărat mândrii.Cine nu a auzit magiunul celebru de Topoloveni, admirat de stăini pentru lipsa zahărului din compoziție, de vinul de Recas premiat cu aur la Paris,de brânzeturile din peștera de la Țaga, de apetisanții cârnați de Pleșcoi, de mierea de Sinaia din flori de cireș cu o vâscozitate nemaiîntâlnită? Sunt doar câteva dintre produsele care au detronat variantele italiene și franțuzești cu o tradiție seculară.
   Turiștii se îndrăgostesc iremediabil de merele noastre gustoase, de cireșele cărnoase și exclamă împresionați No watery taste! făcând aluzie la fructele cu gust apos din țările lor. Căci România s-a păstrat din punct de vedere agricol mai bio decât alte state, motiv pentru care multe dintre produsele noastre au prețuri mai mari. Pomii fructiferi stopiți și hrăniți cu îngrășăminte chimice sunt de câteva ori mai productivi decât cei lăsați să se hrănească și să se dezvolte pe cale naturală și evident că există și o diferență majoră de preț între cele două recolte trimise spre vânzare. Și poate că aspectul fructelor românești este uneori mai puțin atrăgător decât al celor de import, dar nu trebuie să uităm că fructul, ca și omul, este cu atât mai bun cu cât trece prin mai multe greutăți și rezistă eroic până la final. De la apariție și până la coacere  fructul are de-a face cu o serie largă de amenințări: vreme capricioasă, deficit sau surplus de apă, insecte dăunătoare. Fructul protejat de substanțe chimice este protejat impotriva tuturor acestor probleme, iar ritmul său de dezvoltare este accelerat, dar gustul va fi puternic afectat de tratamentele anterioare, iar plăcinta cu mere nu va avea niciodată aroma celei pe care bunicile noastre ne-o pregăteau în sezonul rece, din merele depozitate în cămara beciului, peste iarnă.

   Producția agricolă românească este în continuare deficitară deși s-au inițiat campanii menite pentru a spijini agriculorii și producătorii locali să-și mărească producția. Real Hypermarket a lansat un program pe termen lung, sub deviza „Produceți românește, vindem românește!”, pentru a încuraja înmulțirea plantațiilor românești de fructe și legume. Eu, personal, locuiesc într-o regiune cu o tradiție veche legată de plantațiile de meri, în apropiere de Voinești. Merele produse în regiune au un gust deosebit în ciuda mărimiilor medii și a coloritului nu foarte atrăgător. Sergiu Nicolaescu a declarat, într-un interviu, că sunt merele pe care le alege de fiecare dată când merge la cumpărături și este de apeciat faptul că o persoană publică sprijină și face reclamă neintenționată, sinceră, unui produs autohton. Celebrele mere ajung, din păcate, cel mai adesea pe mâinile speculanților care stau în piețe bine ascunși după certificatele fictive de producători. Prețul lor crește datorită intermediarilor și ajung pe piață cu o valoare dublă, uneori triplă. Consumatorul român, văzând prețul, se reorientează și alege mărul mai ieftin adus din afara granițelor, iar în anul următor deținătorul plantației de meri se vede nevoit să scadă prețul inițial de vânzare și treptat afacerea sa se dovedește a nu mai fi rentabilă. Așa dispar plantații, se închid sere, se renunță la culturi iar numărul producătorilor români se reduce de la an la an. Un motiv în plus pentru a ne educa să consumăm românește ar fi, așadar, diminuarea speculei.

   Indiferent dacă alegem fructele și legumele românești de pe rafturi din patriotism, din curiozitate, din obișnuință sau dintr-un imbold interior, trebuie să realizăm faptul că alegerea noastră întotdeauna va avea un ecou economic deosebit și că locurile de muncă ale unor oameni, dar și prosperitatea financiară a societății vor fi firect influențate de selecția noastră, a consumatorilor.






  Articol scris pentru SuperBlog 2012. Temă propusă de Real Hypermarket România.

3 comentarii:

  1. Sa stii ca in ultima perioada m-am convins de diferentele care exista intre produsele autohtone si cele de import. Din pacate, producatorilor le este greu sa ajunga cu marfa pe rafturile magazinelor, si noi consumam tot felul de tampenii. Am noroc acum, locuiesc intr-o zona in care pot face rost de fructe si legume "locale", dar in alte orase e foarte greu sa gasesti alimente calitative..Faptul ca noi consumam alimente de proasta calitate acum se va vedea mai tarziu, cand vor incepe sa apara problemele de sanatate..

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa stii ca eu incerc pe cat posibil sa aleg produsul romanesc, bineinteles, cand am de unde alege, uneori nu exista varianta romaneasca. Cat despre legume/fructe, prefer sa le iau pe cele romanesti, chit ca sunt mai mici si mai nearatoase. Acum am o pasiune declarata pentru usturoiul romanesc, e de 1000 de ori mai bun decat cel chinezesc, care e pur si simplu oribil.

    Ai dreptate referitor la consum. Daca noi nu consumam produsele noastre, n-ar trebui sa avem pretentia ca altii sa se imbulzeasca sa le cumpere.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aurora, ai scris foarte bine. M-ai captivat pe parcursul articolului ...ba chiar m-ai facut sa ma simt si "vinovata" , dar e o vinovatie constructiva:)

    RăspundețiȘtergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...